smith
Vezi și : Smith, smiþ |
(English)
Etimologie
Din engleză medie smith, care provine din engleză veche smiþ („meseriaș, fierar, armurier, dulgher”) < proto-germanică *smiþaz („artizan, meșteșugar”).
Înrudit cu neerlandeză smid, germană Schmied, norvegiană smed și suedeză smed.
Pronunție
- AFI: /smɪθ/
Substantiv
smith, pl. smiths
- (metal.) fierar, arămar
- Smiths developed metal tools.
- (înv.) artizan, meșteșugar
Sinonime
- 1: (metal.) metalsmith
- 2: artist
Cuvinte derivate
cuvinte derivate
nume de familie
Cuvinte apropiate
Vezi și
Etimologie
Din engleză medie smithen, care provine din engleză veche smiþian („a forja, a fabrica”) < proto-germanică *smiþōną.
Înrudit cu neerlandeză smeden și germană schmieden.
Verb
Conjugarea verbului to smith | |
Infinitiv | to smith |
Prezent simplu pers. 3 sg. |
smiths |
Trecut simplu | smithed |
Participiu trecut | smithed |
Participiu prezent | smithing |