spintecare

română

Etimologie

Din spinteca.

Pronunție

• AFI: /spin.te'ka.re/

Substantiv

Declinarea substantivului spintecare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	spintecare	spintecări
Articulat	spintecarea	spintecările
Genitiv-Dativ	spintecării	spintecărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a spinteca și rezultatul ei.

Cuvinte derivate

• spintecat

Traduceri

Traduceri