Etimologie

Din spoliator.

Pronunție

  • AFI: /spo.li.a'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
spoliatoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spoliatoare spoliatoare
Articulat spoliatoarea spoliatoarele
Genitiv-Dativ spoliatoarei spoliatoarelor
Vocativ spoliatoareo spoliatoarelor
  1. (livr.) persoană care spoliază; jefuitoare.


Traduceri

Anagrame

Referințe