română

Etimologie

Din spumă + sufixul -ant. Confer italiană spumante.

Pronunție

  • AFI: /spu'mant/


Substantiv


Declinarea substantivului
spumant
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ spumant spumanți
Articulat spumantul spumanții
Genitiv-Dativ spumantului spumanților
Vocativ spumantule spumanților
  1. (adesea adjectival) substanță care, dizolvată într-un lichid, formează în acesta o spumă stabilă.
  2. soluție care conține o asemenea substanță.
    Spumant de baie.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe