română

Etimologie

Din stră- + moș.

Pronunție

  • AFI: /strə'moʃ/


Substantiv


Declinarea substantivului
strămoș
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ strămoș strămoși
Articulat strămoșul strămoșii
Genitiv-Dativ strămoșului strămoșilor
Vocativ strămoșule strămoșilor
  1. persoană care a trăit cu câteva generații înaintea cuiva și care aparține aceleiași familii; (la m. pl.) generații anterioare, înaintași care au trăit într-o epocă îndepărtată; străbun, străbunic.
  2. străbun.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe