străpungere

română

Etimologie

Din străpunge.

Pronunție

• AFI: /strə'pun.ʤe.re/

Substantiv

Declinarea substantivului străpungere
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	străpungere	străpungeri
Articulat	străpungerea	străpungerile
Genitiv-Dativ	străpungerii	străpungerilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a străpunge și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri