supracurent

română

Etimologie

Din supra- + curent.

Pronunție

• AFI: /su.pra.ku'rent/

Substantiv

Declinarea substantivului supracurent
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	supracurent	supracurenți
Articulat	supracurentul	supracurenții
Genitiv-Dativ	supracurentului	supracurenților
Vocativ	supracurentule	supracurenților

1. curent electric de intensitate mai mare decât cea normal prevăzută pentru un anumit circuit, a cărui apariție este dăunătoare pentru siguranța în funcționare a circuitului respectiv.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online