română

Etimologie

Din supra- + a licita (după franceză surenchérir).

Pronunție

  • AFI: /su.pra.li.ʧi'ta/


Verb


Conjugarea verbului
supralicita
Infinitiv a supralicita
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
supralicitez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să supraliciteze
Participiu supralicitat
Conjugare I
  1. (v.intranz.) a oferi la o licitație un preț mai mare decât prețul oferit de cineva anterior.
  2. (v.intranz.) (fig.) a exagera în aprecierea unui fapt, în folosirea unui procedeu etc.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe