română

Etimologie

Din a suprapune.

Pronunție

  • AFI: /su.pra'pus/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
suprapus
Singular Plural
Masculin suprapus suprapuși
Feminin suprapusă suprapuse
Neutru suprapus suprapuse
  1. (despre formații geologice, epoci de civilizație etc.) care urmează după altul, care este așezat deasupra altuia.


Traduceri

Referințe