(English)

Etimologie

Din anglo-normandă surgien, sirogen (confer franceză veche cirurgien), inevitabil din latină chīrūrgia („chirurgie”), din chīrurgus („chirurg”).

Provine din greacă antică χείρ (kheír, „mână”) + ἔργον (érgon, „lucru, muncă”).

Pronunție

  • (Anglia) AFI: /ˈsɜːdʒən/
  • (SUA) AFI: /ˈsɝdʒən/


Substantiv

surgeon, pl. surgeons

  1. (med.) chirurg
    The surgeon refused to operate because the patient was her son.
  2. (iht.) (pește) chirurg

Sinonime

Cuvinte derivate

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

Vezi și

Referințe





(français)

Etimologie

Atestat deja în secolul al XII-lea: din formele vechi sorjon, sourjon și sourgon.

Din verbul sourdre („a țâșni”) (după conjugarea verbului surgir) + -on.

Pronunție

  • AFI: /syʁ.ʒɔ̃/


Substantiv

surgeon m., surgeons pl.

  1. (înv. și livr.) țâșnitură, jet
  2. (bot.) lăstar, vlăstar
    Couper les surgeons.
  3. (fig.) descendent, vlăstar

Sinonime

Cuvinte derivate

Referințe