tâlc

română

Etimologie

Din slavă (veche) tlŭkŭ.

Pronunție

• AFI: /tɨlk/

Substantiv

Declinarea substantivului tâlc
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tâlc	tâlcuri
Articulat	tâlcul	tâlcurile
Genitiv-Dativ	tâlcului	tâlcurilor
Vocativ	tâlcule	tâlcurilor

1. (pop.) înțeles, sens, rost, semnificație.
2. interpretare, explicație.
3. glumă alegorică, fabulă, pildă.

Locuțiuni

• (loc.adv.) Cu tâlc = cu subînțeles; cu rost, cu socoteală.

Expresii

• A vorbi în tâlcuri = a vorbi figurat, alegoric

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online