pildă
Etimologie
Din maghiară példa.
Pronunție
- AFI: /'pil.də/
Substantiv
| Declinarea substantivului pildă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | pildă | pilde |
| Articulat | pilda | pildele |
| Genitiv-Dativ | pildei | pildelor |
| Vocativ | pildă | pildelor |
- ceea ce poate servi cuiva drept învățătură, drept model de urmat, drept termen de comparație; ceea ce poate servi ca obiect de imitație sau inspirație în privința formei, aspectului etc.; model, exemplu.
- dovadă, probă, indiciu.
- pedeapsă sau măsură drastică, menită să servească drept avertisment și pentru alții.
- povestire alegorică cu un cuprins religios sau moral, producție literară cu caracter moralizator, cu o structură apropiată de fabulă; parabolă; (p.ext.) maximă, sentință; proverb, zicală; semnificație, tâlc cuprins într-o asemenea povestire, maximă, zicală sau într-o acțiune oarecare, într-o faptă etc.
- fabulă.
Cuvinte derivate
Locuțiuni
- (loc.adv.) De pildă = de exemplu, bunăoară, cum ar fi.
- (loc.prep.) (înv. și reg.) În pilda (cuiva) = cu aluzie, referitor (la cineva).
Expresii
- A lua pildă = a imita exemplul cuiva
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online