tăpălagă

română

Etimologie

Din maghiară talpalló.

Pronunție

• AFI: /tə.pə'la.gə/

Substantiv

Declinarea substantivului tăpălagă
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tăpălagă	tăpălăgi
Articulat	tăpălaga	tăpălăgile
Genitiv-Dativ	tăpălăgii	tăpălăgilor
Vocativ	tăpălagă	tăpălăgilor

1. (reg.) încălțăminte mare și grosolană.
2. picior, mare, deformat.
3. legătură înfășurată de hoți la picioarele vitelor furate, pentru ca pașii să nu lase urme.

Cuvinte derivate

• tăpălăgos

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online