tărca

română

Etimologie

Din tărcat (derivat regresiv).

Pronunție

• AFI: /tər'ka/

Verb

Conjugarea verbului tărca
Infinitiv	a tărca
Indicativ prezent pers. 1 sg.	tărchez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să tărcheze
Participiu	tărcat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) (reg.) a vopsi în culori variate (și nearmonizate), a trage dungi colorate; a dunga; a vărga, a bălța.

Cuvinte derivate

• tărcătură

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• carat
• carta
• catar
• arcat

Referințe

• DEX '98 via DEX online