tenebră
română
Etimologie
Din franceză ténèbres < latină tenebrae.
Pronunție
- AFI: /te'ne.brə/
Substantiv
| Declinarea substantivului tenebră | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tenebră | tenebre |
| Articulat | tenebra | tenebrele |
| Genitiv-Dativ | tenebrei | tenebrelor |
| Vocativ | tenebră | tenebrelor |
- (livr.; rar la sg.) întuneric deplin; întunecime, obscuritate, beznă.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online