tintorero

spaniolă

(español)

Etimologie

Din verbul tinturar („a colora, a vopsi”) + -ero.

Pronunție

• AFI: /tin.toˈɾe.ɾo/

Substantiv

tintorero m., tintoreros pl.

1. (text.) vopsitor, boiangiu

Cuvinte derivate

• tintorera
• tintorería

Cuvinte compuse

• retama de tintoreros

Cuvinte apropiate

• tintura
• tinturar

Referințe

• Real Academia Española
• Wiktionary