topitoare

română

Etimologie

Din topitor.

Pronunție

• AFI: /to.pi'to̯a.re/

Substantiv

Declinarea substantivului topitoare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	topitoare	topitoare
Articulat	topitoarea	topitoarele
Genitiv-Dativ	topitoarei	topitoarelor
Vocativ	topitoareo	topitoarelor

1. muncitoare care lucrează la un cuptor de topit sau, în general, la topirea unor materiale în cadrul procesului de producție al unei întreprinderi.
2. cuptor special pentru topirea metalelor; topilă.

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• ropoteați

Referințe

• DEX '98 via DEX online