tragedie
română
Etimologie
Din franceză tragédie < latină tragoedia.
Pronunție
Pronunție lipsă. (Modifică pagina)
Substantiv
| Declinarea substantivului tragedie | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | tragedie | tragedii |
| Articulat | tragedia | tragediile |
| Genitiv-Dativ | tragediei | tragediilor |
| Vocativ | tragedie | tragediilor |
- specie a genului dramatic cu subiect patetic, cu personaje puternice aflate în conflict violent, cu deznodământ nefericit.
- (fig.) întâmplare zguduitoare, nenorocire mare, catastrofă.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online