Etimologie

Din franceză trame < latină trama.

Pronunție

  • AFI: /'tra.mə/


Substantiv


Declinarea substantivului
tramă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ tramă trame
Articulat trama tramele
Genitiv-Dativ tramei tramelor
Vocativ tramă tramelor
  1. fir de mătase, relativ gros și afânat, întrebuințat în urzeala sau în bătătura unor țesături.
  2. (fig.) intrigă a unei opere literare.
  3. (fig.) (livr.) plan ascuns, intrigă, complot.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe