transcendence

engleză

(English)

Etimologie

Din latină medie trānscendentia; echivalent cu transcend +‎ -ence.

Pronunție

• AFI: /trænˈsɛndəns/

Substantiv

transcendence, (nenumărabil și numărabil; pl. transcendences)

1. (numărabil) transcendență
2. (fil., nenumărabil) (calitate de) transcendență

   Few people truly achieve absolute transcendence.

3. (nenumărabil) transcendență, libertate
4. (spec.) preeminență

Sinonime

• 4: supereminence

Antonime

• immanence

Cuvinte apropiate

• transcend
• transcendency
• transcendent
• transcendental
• transcendently

Referințe

• Dictionary.com
• Wiktionary