trasor

română

Din franceză traceur.

Declinarea substantivului trasor
m.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	trasor	trasori
Articulat	trasorul	trasorii
Genitiv-Dativ	trasorului	trasorilor
Vocativ	'	'

unealtă (de oțel) pentru trasarea liniilor de contur pe piesele metalice care urmează să fie prelucrate.
proiectil acoperit cu un material fosforic care descrie noaptea o traiectorie luminoasă.