Wikipedia
Wikipedia
Wikipedia are un articol despre
oțel

română

Etimologie

Din slavă (veche) ocĕlŭ, care provine din latină târzie *aciale, *aciarium < latină aciēs („vârf ascuțit”).

Pronunție


Substantiv


Declinarea substantivului
oțel
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ oțel oțeluri
Articulat oțelul oțelurile
Genitiv-Dativ oțelului oțelurilor
Vocativ oțelule oțelurilor
  1. aliaj de fier cu carbon (și cu alte elemente), întrebuințat pentru rezistența, duritatea, tenacitatea și elasticitatea lui.
  2. (la pl.) diverse sorturi de oțel; (p.ext.) obiecte fabricate din acest aliaj.
  3. (rar; la pl.) ținte, cuișoare cu capul lat și strălucitor.
  4. (înv.; la pl.) mecanism de declanșare la puștile și pistoalele de tip vechi, alcătuit din cocoș, cremene și amnar.
  5. (p.ext.) armă.

Cuvinte derivate

Locuțiuni

Expresii

  • A fi iute (sau slab) de oțele = a fi iute (sau slab) din fire


Traduceri

Referințe