trotinare

română

Etimologie

Din trotina.

Pronunție

• AFI: /tro.ti'na.re/

Substantiv

Declinarea substantivului trotinare
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	trotinare	trotinări
Articulat	trotinarea	trotinările
Genitiv-Dativ	trotinării	trotinărilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a trotina și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri