tută

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /'tu.tə/

Substantiv

Declinarea substantivului tută
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tută	tute
Articulat	tuta	tutele
Genitiv-Dativ	tutei	tutelor
Vocativ	tută	tutelor

1. (reg.) persoană care vorbește vrute și nevrute; (p.ext.) prostănac, tont.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din franceză tute.

Substantiv

Declinarea substantivului tută
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	tută	tute
Articulat	tuta	tutele
Genitiv-Dativ	tutei	tutelor
Vocativ	tută	tutelor

1. instrument în formă de cilindru, folosit pentru a prinde și scoate țevile rămase accidental în gaura unei sonde.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online