cilindru
Etimologie
Din franceză cylindre < latină cylindrus.
Pronunție
- AFI: /ʧi'lin.dru/
Substantiv
Declinarea substantivului cilindru | ||
m. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | cilindru | cilindri |
Articulat | cilindrul | cilindrii |
Genitiv-Dativ | cilindrului | cilindrilor |
Vocativ | cilindrule | cilindrilor |
- suprafață obținută prin deplasarea unei drepte paralele cu ea însăși, astfel încât să se sprijine mereu pe o curbă închisă și fixă.
- corp geometric mărginit de un cilindru și de două plane paralele.
- piesă cilindrică componentă a unor mașini, care se poate roti în jurul propriei sale axe; organ de mașină tubular în interiorul caruia se deplasează un piston (la motoare cu ardere internă, la mașini cu abur, la compresoare etc.).
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Substantiv
Declinarea substantivului cilindru | ||
n. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | cilindru | cilindre |
Articulat | cilindrul | cilindrele |
Genitiv-Dativ | cilindrului | cilindrelor |
Vocativ | cilindrule | cilindrelor |
- (înv.) joben.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online