Etimologie

Din rusă уловит (ulovit) „a prinde, a surprinde”.

Pronunție


Verb


Conjugarea verbului
ului
Infinitiv a ului
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
uluiesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să uluiască
Participiu uluit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a stârni, a provoca o mare (și neașteptată) mirare, admirație, emoție; a uimi, a surprinde.
  2. (v.tranz. și refl.) (înv.) a (se) tulbura, a (se) buimăci, a (se) năuci.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe