urnire

română

Etimologie

Din urni.

Pronunție

• AFI: /ur'ni.re/

Substantiv

Declinarea substantivului urnire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	urnire	urniri
Articulat	urnirea	urnirile
Genitiv-Dativ	urnirii	urnirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a urni și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri