urzitoare
română
Etimologie
Din urzitor.
Pronunție
- AFI: /ur.zi'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului urzitoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | urzitoare | urzitoare |
| Articulat | urzitoarea | urzitoarele |
| Genitiv-Dativ | urzitoarei | urzitoarelor |
| Vocativ | urzitoareo | urzitoarelor |
- persoană care urzește pânza.
- (fig.) uneltitoare, conspiratoare, complotistă.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online