Variante

Etimologie

Din vâj + sufixul -âi.

Pronunție

  • AFI: /vɨ.ʒɨˈi/


Verb


Conjugarea verbului
vâjâi
Infinitiv a vâjâi
Indicativ prezent
pers. 1 sg.
'
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.
să vâjâie
Participiu vâjâit
Conjugare IV
  1. (v.intranz.) (despre vânt, ape curgătoare, corpuri care străbat spațiul etc.) a produce un zgomot (șuierător) caracteristic.
  2. (v.intranz.) (despre sânge) a pulsa cu violență.
  3. (v.intranz.) (despre foc) a dudui.
  4. (v.intranz.) (despre albine) a bâzâi, a zumzăi.

Cuvinte derivate

Expresii

  • A-i vâjâi cuiva capul (sau urechile, tâmplele, p.ext., creierul, auzul) = a) a avea falsa senzație de zgomot continuu și obsedant, provocată de afluxul mărit al sângelui la cap; b) a fi zăpăcit, năucit


Traduceri

Referințe