vânturat

română

Etimologie

Din a vântura.

Pronunție

• AFI: /vɨn.tu'rat/

Substantiv

Declinarea substantivului vânturat
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vânturat	vânturate
Articulat	vânturatul	vânturatele
Genitiv-Dativ	vânturatului	vânturatelor
Vocativ	vânturatule	vânturatelor

1. vânturare.

   Vânturatul grâului.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online