vânturat
română
Etimologie
Din a vântura.
Pronunție
- AFI: /vɨn.tu'rat/
Substantiv
| Declinarea substantivului vânturat | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vânturat | vânturate |
| Articulat | vânturatul | vânturatele |
| Genitiv-Dativ | vânturatului | vânturatelor |
| Vocativ | vânturatule | vânturatelor |
- vânturare.
- Vânturatul grâului.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online