vânzătoare
română
Etimologie
Din vânzător.
Pronunție
- AFI: /vɨn.zə'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului vânzătoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vânzătoare | vânzătoare |
| Articulat | vânzătoarea | vânzătoarele |
| Genitiv-Dativ | vânzătoarei | vânzătoarelor |
| Vocativ | vânzătoareo | vânzătoarelor |
- persoană fizică sau juridică care vinde ceva (ocazional sau permanent).
- (spec.) persoană care este angajată într-un magazin pentru a efectua vânzarea mărfurilor și pentru a servi clientela.
- (fig.) (adesea adjectival) trădătoare, înșelătoare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online