vano

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină vanus.

Pronunție

• AFI: /'vano/

Adjectiv

Declinarea adjectivului vano
	Singular	Plural
Masculin	vano	vani
Feminin	vana	vane

1. van, inutil, zadarnic, fără rost

Cuvinte derivate

• vanamente
• vanire
• vanità

Substantiv

vano m., vani pl.

1. despărțire, despărțitură, compartiment, spațiu
2. (p. ext.) cameră

Sinonime

• 2: stanza

Cuvinte derivate

• vanerello

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină vanus.

Pronunție

• AFI: /'ba.no/

Adjectiv

Declinarea adjectivului vano
	Singular	Plural
Masculin	vano	vanos
Feminin	vana	vanas

1. van, inutil, zadarnic, fără rost
2. lipsit de substanță

Sinonime

• 1: baldío, fútil, inane, infructuoso, inútil
• 2: huero, insustancial, vacío

Cuvinte apropiate

• desvanecer
• desvanecerse
• desvanecimiento
• envanecer
• envanecerse
• envanecimiento
• vanagloria
• vanagloriarse
• vanagloriosamente
• vanaglorioso
• vanamente
• vanidad
• vanidoso
• vanilocuencia
• vanilocuente
• vanilocuo, vanílocuo, vaniloquio

Substantiv

vano m., vanos pl.

1. despărțire, despărțitură, deschidere (într-un perete)

Referințe

• Wiktionary
• Wikcionario