vendeur

franceză

(français)

Etimologie

Din franceză veche *vendour, vendeor, care provine din latină vēnditor („vânzător”). Echivalent cu verbul vendre („a vinde”) +‎ -eur.

Pronunție

• AFI: /vɑ̃.dœʁ/

Substantiv

vendeur m., vendeurs pl.

1. (com.) vânzător; (p.ext.) comerciant, negustor

   Vendeur de bonne foi.

Sinonime

• (com.) marchand

Antonime

• (com.) acheteur, acquéreur, client

Cuvinte derivate

• vendeuse

Cuvinte apropiate

• venderesse
• vendre
• vente

Expresii

• vendeur d'orviétan

Adjectiv

Declinarea adjectivului vendeur
	Singular	Plural
Masculin	vendeur	vendeurs
Feminin	vendeuse	vendeuses

1. (com.) care vinde, de vândut

   Ce slogan est très vendeur.

Referințe

• CNRTL.fr
• Wiktionary
• Wiktionnaire