verb reflexiv eventiv

română

Etimologie

Din verb + reflexiv + eventiv.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Cuvânt compus

verb reflexiv eventiv

  1. (gram.) (și substantivat, n.) verb reflexiv care arată că în starea subiectului se produce o schimbare, că subiectul se transpune în altă stare decât aceea în care se găsea.


Traduceri

Referințe