vergonha

occitană

(occitan)

Etimologie

Din latină verecundĭa.

Pronunție

• AFI: /ber'γuɲo/

Substantiv

vergonha f., vergonhas pl.

1. rușine, jenă

Cuvinte derivate

• avergonhar
• vergonhós

---

portugheză

(português)

Etimologie

Din latină verecundĭa.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Substantiv

vergonha f., vergonhas pl.

1. rușine, jenă

   Não poderia mentir a respeito do passado, mas tinha um pouco de vergonha daquilo que fui e da minha família, enfim. (articol, O Estado de São Paulo, 05 decembrie 2007)

2. dizgrație, rușine

   Para virologista, morte por dengue é vergonha. (articol, O Estado de São Paulo, 16 decembrie 2007)

Cuvinte derivate

• envergonhar
• vergonhoso

Cuvinte compuse

• pouca-vergonha

Cuvinte apropiate

• humilhação

Expresii

• vergonha alheia