română

Etimologie

Din vice- + a comite.

Pronunție

  • AFI: /vi.ʧe'ko.mi.te/


Substantiv


Declinarea substantivului
vicecomite
m. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ vicecomite vicecomiți
Articulat vicecomitele vicecomiții
Genitiv-Dativ vicecomitelui vicecomiților
Vocativ vicecomite vicecomiților
  1. denumire dată în evul mediu, în Transilvania, dregătorului subordonat comitelui și numit de acesta; persoană care purta acest titlu.


Traduceri

Referințe