violento

italiană

(italiano)

Variante

• (înv. și rar) violente

Etimologie

Din latină violentus.

Pronunție

• AFI: /vio'lɛnto/

Adjectiv

Declinarea adjectivului violento
	Singular	Plural
Masculin	violento	violenti
Feminin	violenta	violente

1. violent, agresiv, bătăios, brutal, coleric

Sinonime

• impetuoso, focoso, aggressivo

Cuvinte derivate

• violentare
• violentatore, violentatrice
• violentazione
• violentemente
• violenza

Substantiv

violento m., violenti pl.

1. om violent, agresiv

Etimologie

Din violentare.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru violentare.

   • română: (eu) violentez

Referințe

• Treccani.it
• Wiktionary
• Wikizionario

---

portugheză

(português)

Etimologie

Din latină violentus.

Pronunție

• AFI: /vi.u'lẽ.tu/ (Portugalia)
• AFI: /vi.o'lẽ.tu/ (Brazilia)
• AFI: /vjo'lẽ.tu/ (Brazilia)
• AFI: /vi.o'lẽ.to/ (Brazilia de sud)
• AFI: /vjo'lẽ.to/ (Brazilia de sud)

Adjectiv

Declinarea adjectivului violento
	Singular	Plural
Masculin	violento	violentos
Feminin	violenta	violentas

1. violent, agresiv, bătăios, brutal, coleric

Sinonime

• agressivo

Cuvinte derivate

• violência
• violentação
• violentado
• violentador
• violentamente
• violentar

Etimologie

Din violentar.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru violentar.

   • română: (eu) violentez

Referințe

• Wiktionary
• Wikcionário

---

spaniolă

(español)

Etimologie

Din latină violentus.

Pronunție

• AFI: /bjo'len.to/

Adjectiv

Declinarea adjectivului violento
	Singular	Plural
Masculin	violento	violentos
Feminin	violenta	violentas

1. violent, agresiv, bătăios, brutal, coleric

Sinonime

• arrebatado

Cuvinte derivate

• violencia
• violentamente
• violentar
• violentarse
• violentismo
• violentista

Cuvinte compuse

• muerte violenta
• movimiento violento

Etimologie

Din violentar.

Verb

1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru violentar.

   • română: (eu) violentez

Referințe

• Wiktionary
• Wikcionario