română

Etimologie

Din a vorovi (derivat regresiv).

Pronunție

  • AFI: /vo'ro̯a.və/


Substantiv


Declinarea substantivului
voroavă
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ voroavă voroave
Articulat voroava voroavele
Genitiv-Dativ voroavei voroavelor
Vocativ voroavă voroavelor
  1. (înv. și reg.) cuvânt, vorbă.
  2. discuție, convorbire, conversație.
  3. cuvânt, discurs.


Traduceri

Referințe