vostru

română

Din latina populară voster (= vester), vostra.

(pron.pos.) (de obicei precedat de art. „al”, „a”, „ai”, „ale”). (înlocuiește numele obiectului posedat de persoana căreia i se adresează cineva și de un grup din care persoana respectivă face parte, precum și numele acestora)
Are o mașină ca a voastră
(pron.pos.) (pop.: mai ales la m. pl.; indică soțul, soția, familia, rudele persoanei căreia i se adresează cineva și ale persoanelor din același grup cu ea, înlocuind și numele acestora)
Când vin ai voștri acasă?
(pron.pos.) (indică lucrurile personale, proprietatea, preocupările etc. persoanei căreia i se adresează cineva și ale persoanelor din același grup cu ea, înlocuind și numele acestora)
Mă întorc la ale voastre

(adj.pos.) care se află în posesiunea persoanei căreia i se adresează cineva și a unui grup din care persoana respectivă face parte, care este legat printr-o relație de proprietate cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte.
Casa voastră.
(adj.pos.) care este legat printr-o relație cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte.
Picioarele voastre.
(adj.pos.) care este legat printr-o relație de dependență cu persoana căreia i se adresează cineva și cu grupul din care aceasta face parte.
Gazda voastră.

Strămoșii voștri.
(adj.pos.) care este spus, săvârșit de persoana căreia i se adresează cineva și de grupul din care face parte.
Acțiunea voastră.
(adj.pos.) (ca plural al modestiei)
Cartea voastră
(adj.pos.) (cu valoare obiectivă)
Vine în ajutorul vostru
(adj.pos.) (însoțește un termen reverențios de adresare)
Domnia-voastră