vrană
română
Etimologie
Din bulgară врана (vrana).
Pronunție
- AFI: /'vra.nə/
Substantiv
| Declinarea substantivului vrană | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | vrană | vrane |
| Articulat | vrana | vranele |
| Genitiv-Dativ | vranei | vranelor |
| Vocativ | vrană | vranelor |
- gaură rotundă sau dreptunghiulară făcută la butoaiele înfundate, pentru a putea introduce sau scoate vinul, murăturile etc.
- parte a morii prin care curge făina.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online