vrană

română

Etimologie

Din bulgară врана (vrana).

Pronunție

• AFI: /'vra.nə/

Substantiv

Declinarea substantivului vrană
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vrană	vrane
Articulat	vrana	vranele
Genitiv-Dativ	vranei	vranelor
Vocativ	vrană	vranelor

1. gaură rotundă sau dreptunghiulară făcută la butoaiele înfundate, pentru a putea introduce sau scoate vinul, murăturile etc.
2. parte a morii prin care curge făina.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online