vremelnic

română

Etimologie

Din vreme + sufixul -elnic.

Pronunție

• AFI: /vre'mel.nik/

Adjectiv

Declinarea adjectivului vremelnic
	Singular	Plural
Masculin	vremelnic	vremelnici
Feminin	vremelnică	vremelnice
Neutru	vremelnic	vremelnice

1. de scurtă durată; temporar, trecător; instabil; efemer; vremelnicesc.
2. (spec.) care are o viață efemeră.

Cuvinte derivate

• vremelnicesc
• vremelnicește
• vremelnicie

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online