vremelnicie

română

Etimologie

Din vremelnic + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /vre.mel.ni'ʧi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului vremelnicie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	vremelnicie	invariabil
Articulat	vremelnicia	invariabil
Genitiv-Dativ	vremelniciei	invariabil
Vocativ	vremelnicie	invariabil

1. însușire a ceea ce este vremelnic, faptul de a fi trecător; existență efemeră.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online