zbici

română

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /zbiˈtʃi/

Verb

Conjugarea verbului (se) zbici
Infinitiv	a (se) zbici
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) zbicesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) zbicească
Participiu	zbicit
Conjugare	IV

1. (v.refl. tranz.) a (se) usca (la suprafață); a (se) zvânta.

Cuvinte derivate

• zbicire
• zbicit

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Etimologie necunoscută.

Pronunție

• AFI: /zbiˈtʃi/

Verb

Conjugarea verbului (se) zbici
Infinitiv	a (se) zbici
Indicativ prezent pers. 1 sg.	(mă) zbicesc
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să (se) zbicească
Participiu	zbicit
Conjugare	IV

1. (v.tranz. și refl.) (reg.) a (se) smuci pentru a (se) elibera dintr-o strânsoare.

Traduceri

Traduceri

Etimologie

Din prefixul s- + bici.

Pronunție

• AFI: /zbitʃʲ/

Substantiv

Declinarea substantivului zbici
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	zbici	zbice
Articulat	zbiciul	zbicele
Genitiv-Dativ	zbiciului	zbicelor
Vocativ	zbiciule	zbicelor

1. (înv. și reg.) bici.

Cuvinte derivate

• zbicer

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online