română

Etimologie

Din zbuciuma.

Pronunție

  • AFI: /zbu.ʧju'ma.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
zbuciumare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ zbuciumare zbuciumări
Articulat zbuciumarea zbuciumările
Genitiv-Dativ zbuciumării zbuciumărilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a zbuciuma și rezultatul ei.


Traduceri