zbuciumare
Etimologie
Din zbuciuma.
Pronunție
- AFI: /zbu.ʧju'ma.re/
Substantiv
Declinarea substantivului zbuciumare | ||
f. | Singular | Plural |
Nominativ-Acuzativ | zbuciumare | zbuciumări |
Articulat | zbuciumarea | zbuciumările |
Genitiv-Dativ | zbuciumării | zbuciumărilor |
Vocativ | ' | ' |
- acțiunea de a zbuciuma și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri