zburăturire

română

Etimologie

Din zburături.

Pronunție

• AFI: /zbu.rə.tu'ri.re/

Substantiv

Declinarea substantivului zburăturire
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	zburăturire	zburăturiri
Articulat	zburăturirea	zburăturirile
Genitiv-Dativ	zburăturirii	zburăturirilor
Vocativ	'	'

1. acțiunea de a zburături și rezultatul ei.

Traduceri

Traduceri