zburdălnicie

română

Etimologie

Din zburdalnic + sufixul -ie.

Pronunție

• AFI: /zbur.dəl.niˈʧi.e/

Substantiv

Declinarea substantivului zburdălnicie
f.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	zburdălnicie	zburdălnicii
Articulat	zburdălnicia	zburdălniciile
Genitiv-Dativ	zburdălniciei	zburdălniciilor
Vocativ	zburdălnicie	zburdălniciilor

1. însușirea de a fi zburdalnic; vioiciune, neastâmpăr, voioșie.
2. manifestare, faptă a celui zburdalnic; joc, petrecere; nebunie.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online