neastâmpăr

română

Etimologie

Din ne- + astâmpărat.

Pronunție

• AFI: /ne.asˈtɨm.pər/

Substantiv

Declinarea substantivului neastâmpăr
n.	Singular	Plural
Nominativ-Acuzativ	neastâmpăr	invariabil
Articulat	neastâmpărul	invariabil
Genitiv-Dativ	neastâmpărului	invariabil
Vocativ	neastâmpărule	invariabil

1. faptul de a fi neastâmpărat; starea celui neastâmpărat; lipsă de astâmpăr; neliniște, impaciență, agitație.

Traduceri

Traduceri

Referințe

• DEX '98 via DEX online