écœurer

franceză

(français)

Etimologie

Din é- + cœur + -er.

Pronunție

• AFI: /e.kœ.ʁe/

Verb

1. a face greață, a face scârbă (cuiva)
2. a dezgusta, a scârbi

   Sa conduite m'écœure.

s'écœurer

1. (Quebec) a agasa, a enerva, a irita

Cuvinte derivate

• écœurant

Cuvinte apropiate

• cœur