île

Vezi și : ile, Ile, ilé, ilɛ, -ile

franceză

Variante

(după ortografia nouă din 1990) ile
(ieșit din uz) isle

Etimologie

Inițial scris isle; din franceză medie isle, care provine din franceză veche isle < latină populară *isula, din latină clasică īnsula („insulă”).

Înrudit cu catalană illa, italiană isola, occitană iscla, illa, portugheză ínsua, ínsula, ilha, română insulă și spaniolă ínsula, isla.

Pronunție

AFI: /il/
Audio^fișier

Substantiv

île f., îles pl.

(geogr.) insulă
La Corse est une île.
(fig.) insulă
Ce parc est l'île de verdure de la ville.

Cuvinte derivate

îlet, ilet, îlette, ilette
îlien, ilien
îlot, ilot, îlotage, ilotage, îlotier, ilotier

Cuvinte compuse

Cuvinte apropiate

insulaire

Omofone

il, ils

Locuțiuni

locuțiuni

île

Cuprins