îmbăla

română

Etimologie

Din în- + bale.

Pronunție

• AFI: /ɨm.bə'la/

Verb

Conjugarea verbului îmbăla
Infinitiv	a îmbăla
Indicativ prezent pers. 1 sg.	îmbălez
Conjunctiv prezent pers. 3 sg.	să îmbăleze
Participiu	îmbălat
Conjugare	I

1. (v.tranz.) a umple de bale; a umezi cu salivă; (spec.) a muia cu salivă firul de tors în timpul torsului manual.
2. (v.tranz.) (fig.) a folosi cuvinte vulgare (la adresa cuiva).

Cuvinte derivate

• îmbălare
• îmbălat
• îmbălătură

Traduceri

Traduceri

Anagrame

• amabil
• alimba
• blamai

Referințe

• DEX '98 via DEX online